Și dacă 18 nu e “forever”, Tonga va ramâne “forever”
De mult planificam să îmi fac un tatuaj. Aveam chiar aleasă imaginea : un puffin. Niște pasări foarte haioase și colorate din nordul Atlanticului. Ba chiar căutând pe net am văzut și poza specifică cu puffinul de rigoare pe care mi-ar fi plăcut să o tatuez . Însă fiica mea, Oana, era să leșine de jenă când i-am spus ce poză vreau să îmi tatuez: este, se pare, un meme consacrat pentru a ilustra o poziție contrară curentului și cam incorectă politic. Da, exista un meme pentru așa ceva . Așa că am pus la păstrare un pic idea.
Pregătind însă turul am realizat ca voi fi în Polinezia (Fiji e în Micronezia , Tonga e în Polinezia, deși pentru noi în Europa toate sunt la fel pe acolo). Polinezienii mari meseriași în tatuaje fiind, m-am gândit că ce e mai original decât să am tatuajul făcut acolo. Evident puffinul pica. Așa că m-am documentat pe internet și am găsit 2 studiouri de tatuaje unul în Fiji și unul în Tonga. Problema era că programarea trebuia să fie făcută exact în orele pe care le aveam libere între excursii și avioane. În Fiji în ultima dupămiaza iar în Tonga în ultima dimineață. Am omis să fac programările (două ca să am alternative) și m-am trezit în a 2a zi de Fiji fără nimic concret. Pentru Fiji am reușit să intru în contact cu artistul pe Facebook. Să traiască deci Zuckenberg – văd și eu în sfârșit o utilitate a Facebook-ului, alta decat să văd “duck faces”, băieți cu mașni bengoase, apusuri său răsărituri de carți poștale, plus ceva “in or out of a (very complicated) relationship”. Așa că am programat ptentru ultima zi la 14h00 întalnirea. Planul era să fac tatuajul și să o tai la aeroport pentru zborul de Tonga via Suva. Pentru artistul dîn Tonga primisem un număr de telefon cu vreo lună în urmă de la fratele lui (ii dădusem un email) dar nu mă învrednicisem să îl contactez. La urma urmei, cum spuneam, ce mi-e Fiji ce mi-e Tonga, pentru noi europenii toate sunt la fel.
În dimineața zilei cu pricina însă, odihnit fiind vezi bîne, îmi pică fisa! Aveam în Tonga pregatită excursia de înotat cu balenele, care, pusă în context mi-a ridicat o întrebare legitimă : poți să înoți în mare proaspat tatuat? Raspunsul Google-ului a fost un unanim și foarte vag nuanțat NU. Cel mai soft sfat a fost “pe riscul tău”, lucru care m-a facut rapid să reconsider și să încep să-l caut pe George, artistul dîn Tonga. L-am anunțat însă pe fijian ca anulăm și i-am spus de ce. El a pretins însă că apa de mare ajută la vindecare, chestie care m-a împins la încă o tură de Google. Nope, definitiv nu!
Pe George am reușit să il contactez în cele dîn urma printr-o combinație de net, email și diverse telefoane din diverse search-uri și am stabilit întâlnirea pentru ziua de după balene . Am avut în ziua aia o super satisfacție. Toate se aliniau perfect.
George , un tip foarte interesant , în jur de 35-38 de ani, artist de 9 ani în tatuaje, era băgat într-un program de business incubation și mi-a povestit despre cele doua aplicații la care lucrează. Dar până să vă spun de aplicații, să vă reamintesc cum am ales modelul. Georgică al meu m-a întrebat cam ce aș vrea să îmi tatuez. Evident habar n-aveam și i-am spus să “shoot his best option”. Mi-a recomandat o “brățară” polineziană în jurul brașului pentru că e “manly”. Nu prea am rezonat așa că am decis să plusez, încă sub impresia partidei de înot cu balenele de cu o zi înainte. L-am întrebat dacă poate să îmi facă o balenă și, mă credeți sau nu, în momentul ăla s-a luminat la față. “Vrei o balenă?” a întrebat aproape neîncrezător în ce a auzit. Aici însă aș vrea să menționez un mic detaliu: văzusem balena tatuată, pe tot spatele, la unul dintre cei doi marinari de cu o zi înainte. Un tip de vreo 25-26 de ani. Arata cool și e clar că era un model tongan. De unde și surprinderea lui George că i-am cerut un model local. Parea că aveam un câștigător dar când e vorba de tatuaje discuția nu e simplă. Și mai ales dacă e primul. Două probleme, cel puțin teoretice, apăreau: ce faci cu tatuajul când 1. o să fii bătrân și 2. nu o să mai ai chef de el? Dilema “18 forever” kinda! Mi-a luat cam 3 secunde de reflectez, iar răspunsul mi-a fost evident: 18 nu e forever dar balena mea da!
Revenind însă la aplicațiile lui George, una dintre ele este un fel de LinkedIn de artiști în tatuaj, care să conecteze artiștii cu clienții, iar a doua mult mai practică: să sprijine femeile care la volan fiind au probleme cu mașina. Sau mai exact să îi sprijîne pe soții femeilor și să îi degreveze de sărcina de a da asistență prin telefon său chiar în persoană. Și pentru că tot m-am împrietenit cu George, după tatuaj, m-a dus la aeroport făcând o escală la cele mai importante două locații turistice de pe insulă: locul debarcării capitanului Cook și cel al monumentului numit și “Stonhange al Oceaniei”, o structură de piatră veche de cca 800 de ani (Google it pentru detalii).
All in all toate au mers șnur în Tonga, nu puține dintre astea datorându-i-se lui George. Big thank you George pentru tatuaj și pentru ospitalitate!
One way ticket only! 