One way ticket only!

Ultima dată când m-am mutat în străinătate a fost acum 10 ani …la Sofia. Era sfârșit de ianuarie 2012, la câteva zile de la începutul marelui viscol și asta pentru ca exact a doua zi după ce a început viscolul – joi 26 ianuarie, n-am putut ieși din scara blocului, ”let alone” drumul până la … Continue reading Un bob, doi bob… →

Prins la mijlocul disputelor geopolitice pe de-o parte și a ambițiilor UE de a deveni verde cât mai repede, Uniunea neînțelegand că era vorba despre altfel de verde în expresia “omuleții verzi ai Rusiei”, am decis că noul preț al energiei (curent+gaze) rezultat din această încrucișare nu mi se potrivește. Ca atare, am avut de … Continue reading ”Boss, Merry Christmas!” →

Cum copil fiind, eram terorizat la fiecare întoarcere ”pe băncile școlii” de clasica compunere ”cum mi-am petrecut vacanța”, peste ani (cam acum adică) am un vag sentiment asemănător, încercând să închid rotund și frumos aventura mea israeliană. Inima Ierusalimului (sau ”Ierushalaihm”, în fonetica localnicilor) este orașul vechi, o cetate clasică, bine conservată, cu străduțe înguste, … Continue reading ”Eeeh, Bethleheem!” →

Unul dintre beneficiile zburatului cu avionul este că poti face “la minut” lucruri care pentru alții sunt “la zi” sau chiar “la săptămană”. OK, nu e chiar la minut, dar “la oră (ore)” e cu singurantă. Mai concret, ajunși în sudul Franței și sătui de ”apele reci” din ultimele două săptămâni, n-am rezistat să nu … Continue reading Vingt minutes →

Plutind pe cerul albastru al Oceanului Atlantic, în drum spre Insulă (nefiind clar care din denumiri e cea corectă, rămânem la cea generică), am realizat că partea asta a Atlanticului e mult mai prietenoasă decât partea lui vestică. Sau poate era doar un clișeu mental, fiind aproape ajunși la sfârșitul traversării, deși când mă gândesc … Continue reading ”Parlez-vous Anglais?” →

Dacă pentru “average Joe” (Ivan, Janos, Istvan, Jan, Jose, Jean, Selim (turcii n-au Ion), etc) insulele Faroe sunt în general necunoscute (în afară de faptul că, evident, sunt insule, necunoscându-se prea multe despre ele), pentru “average Ion” situția este un pic diferită. Și asta pentru că Ion este microbist și știe că, dacă cineva ne … Continue reading A hostile environment →

Bucuroși că am scăpat cu numai 1000 de euro de ospitalitatea groenlandeză, am continuat cursa spre est, într-unul dintre cele mai interesante segmente de până acum. Cel puțin așa se anunța și așa a și fost. După traversarea anterioară a oceanului, următoarea etapă părea joacă de copii… iarna. Nu era derdeluș dar era ditamai patinoarul, … Continue reading Home alone →

Unul dintre dezavantajele zburatului cu avionul propriu este că n-ai pilot. Cam ca Ion Țiriac care, când n-are bani de doi piloți, își pilotează el avionul (https://www.youtube.com/watch?v=o-YTupjrvgA). În cazul meu problema se acutizează, întrucât, pe lângă faptul că trebuie să-mi pilotez avionul (din fericire nu mai sunt “avioanELE”, anteriorul fiind vândut), nu pot nici să … Continue reading A, B, C, D, E…F →

Cum călătorului îi șade bine cu drumul, nici noi nu am făcut excepție, atâta doar că în cazul nostru drumul arăta în cel mai bun caz ca o linie pe ecranul GPS-ului și atât. Iată-ne deci la ceas de răsărit pe platforma aeroportului Bowman - Louisville, KLOU, pentru amatorii de detalii aviatice, gata să o … Continue reading A smile and a gun →

Acum foare mulți ani (!) am mers in China cu motocicleta. Unul dintre companionii mei, un francez care avea o afacere cu vile (chalets) în Alpi, a avut un moment filosofic: “Îți dai seama că noi la fiecare două zile vedem un Paris de care nimeni nu știe?”. Afirmație mai mult decât adevărată, având în … Continue reading Ferrari-ul săracului →